Ochii negri


Daca ti-as spune ca vreau sa-ti daruiesc luna dintre valuri, m-ai crede?

Daca as lua soaptele vantului si le-as inchide intr-o sticluta cu numele tau pe ea, ai primi-o?

Daca m-as darui tie cu tot cu suflet pe o tava de argint, m-ai accepta?

Pe strada pavata cu dorinte dansez in picioarele goale, iar tu esti langa mine. Te tin strans de mana, tu zambesti  gingas ca un ghiocel iesit din lumina zapezii, care respire viata si emana bucurie.

Te tin in inima ca pe un cadou pretios, iar mainile mele mici, de copil, nu vor sa te deschida.

Cine sunt eu si cu ce drept am intrat asa brus in viata ta?

Cine esti tu si cu ce drept mi-ai furat gandurile, viata, privirea, vorbele, numele, TOT…?

Parca in corpul meu, acum este un altul, un strain ce ma doboara zi de zi cu intrebari, nu ma lasa sa dorm fara sa ma gandesc la tine. Esti ca o fiara salbatica si diabolica care mi-a devorat inima, dar muscaturile au fost atat de dulci incat acum te caut pentru a-mi da lovitura finala.

Vreau sa ma topesc in tine si sa ma ascund intr-un coltisor al sufletului tau. Promit ca voi fi cuminte…

Intr-o zi, cand mergeam pe strada, cu soarele jucandu-mi-se pe chip, buzele uscate ti-au simtit de departe caldura. Ne-am reintalnit. Ne-am oprit unul in fata celuilalt. Ochii tai mi-au zambit tiganeste si m-ai intrebat placut si lin… ce-ai mai facut Alin? Pasiune.

Te-am sorbit din priviri ca un nebun, ti-am raspuns amical si am plecat mai departe. Dar focul a ars in continuare,  mai tare ca niciodata. Nu asteptam decat un semn, ca ma doresti inapoi, daca mi l-ai fi dat, sa ma spanzur de cer de nu te-as fi  facut fericita.

Pirando, hai cu mine in lume. Tu vei dansa in jurul focului iar eu voi scobi la linguri!

Ti-am intemnitat poza intr-o cutie mica, mirosind a frunze de nuc.

Peste zeci de ani voi sta pe o banca in parc, bastonul imi va tremura usor in mainile din care ies vinisoare  albastre si jucause, iar tineri rebeli vor trece iubindu-se pe langa mine. Unii vor rade si-si vor spune vorbe necuviincioase, asa cum si noi faceam. Privirea imi va fi pierduta prin orasul prea tanar pentru mine, iar o frunza aramie  imi va poposi  obosita in parul nins. Voi fi singur, doar cu un zambet inghetat , timid si blajin , si langa mine  o tabla de sah cu piesele perfect asezate.

Voi tresari usurel si-mi voi aminti de o cutiuta cu iz de nuc, uitata intr-un buzunar al unui batranel  uitat.

Cu mainile tremurande o voi deschide… iar cateva rasete vor iesi, ma vor invalui, ma vor gadila usor in jurul gatului si ma vor palmui dragastos dupa ceafa. Razand ca o nebuna ma vei lua de mana si vom incepe sa topaim pe melodia noastra, cu cate o bere in mana. Ma voi vedea din nou tanar, distrandu-ma, strigand, iubirea imi va curge prin vene, iar in inima un univers uitat de mult ma va cotropi.

Privirile noastre tinere imi vor aminti ca odata eram unul si acelasi. Vom sari de colo-colo  printe tinerii necuviinciosi si obraznici. Ne vom duce din nou la mare, si printer corturile care fosnesc usor vom alerga in noapte spre valurile jucause care ne vor ciupi simturile rece si placut.

Vom fi  atat de tineri incat  vom plange  din nou unul  pe  umarul altuia, ne vom certa, ne vom impaca, ne vom imbratisa. Ne vom depana iubirile, amintirile, ne vom incolti, ne vom injura de mame, ne vom imbata, ne vom  privi, ne vom speria, ne vom ura, ne vom imbratisa din nou si vom topi totul intr-un sarut.

Apoi… ma voi intoarce la bancuta mea. Vei  fi fugit  imprastiindu-mi piesele de sah.

O sa-mi placa sa te revad, ma voi ridica tremurand firav in baston si voi pleca usor cu vantul,  tinandu-ma de sale.

Va fi ultimul cadou pe care mi-l voi face.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.